Dacă te întrebi de ce dieta mediteraneană se numără printre cele mai sănătoase alimentaţii din lume, află că principalul motiv îl reprezintă conţinutul ei mare de măsline şi ulei de măsline, alimente foarte bogate în antioxidanţi.
Soiul de măsline greceşti kalamata este considerat a fi cel mai sănătos, deoarece conţine concentraţii mari de hidroxitirozol, un compus fenolic benefic, dar nici soiurile spaniole nu sunt de neglijat. Consumate cu regularitate, măslinele pot preveni cu succes bolile cronice grave, printre care şi diabetul zaharat şi cancerul. În plus, măslinele întăresc sănătatea inimii şi întineresc pielea.
Încearcă să adaugi cât mai multe măsline în alimentaţia zilnică, atât murate cât şi deshidratate! Aceste fructe-minune (da, practic, măslinele intră în categoria fructelor) sunt originare din anumite zone ale Asiei, Americii şi Africii. În condiţii propice, arborii de măslin pot trăi şi sute de ani.
Atenţie, însă! Măslinele verzi şi negre pe care le cumpărăm din supermarket-uri şi pieţe nu sunt cele culese direct din copac, şi există un motiv întemeiat pentru asta. Cu câteva excepţii, cele mai multe soiuri de măsline crude nu sunt comestibile ca atare, iar fructul neprelucrat este foarte amar. Măslinele pe care le consumăm trebuie să fie întâi prelucrate ca să devină comestibile şi gustoase. Prelucrarea măslinelor este de mai multe tipuri, şi presupune metode diferite de la o regiune la alta.
Care măsline sunt mai bune, cele verzi sau cele negre?
În funcţie de soiul lor, măslinele pot fi de culoare verde, verde-arămiu, violet-închis sau negru. Multe loturi de măsline negre au culoarea verde în stare crudă, şi devin tot mai închise la culoare pe timpul procesării industriale.
Delicioasele măsline greceşti kalamata, însă, sunt negre şi în stare necoaptă şi în stare prelucrată, fapt care se datorează nivelului ridicat de hidroxitirozol. Hidroxitirozolul este un compus fenolic conţinut exclusiv de fructele şi frunzele de măslin. Substanţa se reţine la extragerea uleiului din fructe, şi reduce semnificativ riscul de a dezvolta anumite boli, printre care şi cancer şi chiar SIDA.
Proprietăţile sănătoase şi efectele terapeutice ale măslinelor depind de soiul de provenienţă. De exemplu, soiurile spaniole de măsline verzi conţin şi ele concentraţii ridicate de hidroxitirozol, în timp ce celebrul soi italian castelvetrano conţine fenoli într-o proporţie mult mai mică.
Care sunt beneficiile consumului de măsline?
Studiile epidemiologice au ajuns la concluzia că oamenii din regiunile mediteraneene se bucură de un stil de viaţă foarte sănătos, şi că prezintă o incidenţă scăzută a bolilor degenerative. S-a constatat însă că toate popoarele europene care au adoptat şi consumă o alimentaţie de tip mediteranean au un risc mai redus de a se îmbolnăvi de cancer şi boli cardiovasculare.
Deşi, până nu demult, proprietăţile vindecătoare ale dietei mediteraneene erau puse doar pe seama cărnii de peşte şi a cantităţii mari de legume şi fructe sănătoase, cercetările recente au evidenţiat că şi măslinele şi uleiul de măsline contribuie din plin la calitatea înaltă a acestei alimentaţii.
1. Măslinele sunt campioanele prevenţiei cancerului
Măslinele previn cancerul mulţumită conţinutului foarte mare (de până la 16 grame per kilogram) de anticancerigeni precum acteoside, hidroxitirozol, tirozol, şi acizi fenili propionici. Ambele soiuri de măsline şi toate tipurile de ulei de măsline conţin şi cantităţi semnificative de alţi compuşi cu efect anticancerigen precum scualen, terpenoide, şi acid oleic rezistent la peroxidare.
2. Întăresc sănătatea inimii
Cu toate că măslinele conţin în proporţie de 70% grăsimi vegetale, acestea constau în primul rând din acid oleic, un acid gras mononesaturat recunoscut pentru proprietăţile sale de coborâre a colesterolului (rău) LDL şi, implicit, de reducere a riscului de boli cardiovasculare. Pe scurt, acidul oleic este una dintre grăsimile sănătoase recomandate de medici şi nutriţionişti.
Potrivit unui studiu realizat pe pacienţi cu antecedente de infarct miocardic acut, grupul care a consumat considerabil mai puţine lipide, grăsimi saturate, colesterol şi acid linoleic, dar cantităţi mai mari de acid oleic şi alfa-linoleic, a câştigat detaşat cursa de prevenire a recidivei.
Cercetătorii au tras concluzia că o astfel de dietă reprezintă un mijloc foarte eficient de prevenţie secundară a bolilor coronariene şi a riscului de deces prin astfel de boli.
3. Sunt excelente pentru diabetici
Medicina tradiţională arabă, care foloseşte frunze de măslin într-o proporţie mare pentru tratarea şi prevenirea bolilor, oferă remedii naturiste care s-au dovedit foarte eficiente pentru gestionarea diabetului zaharat. Potrivit unui studiu ştiinţific, frunzele de măslin au suprimat creşterea valorică a glucozei serice după administrarea orală de amidon la un grup de voluntari cu prediabet.
Proprietăţile terapeutice ale extractului de frunze de măslin au fost şi ele studiate pe animale cu diabet zaharat, care au manifestat o coborâre substanţială a glucozei serice şi a nivelurilor de colesterol.
4. Întârzie semnificativ efectele îmbătrânirii
O proprietate foarte apreciată a măslinelor este întârzierea îmbătrânirii premature a pielii şi a părului. Măslinele conţin foarte mulţi antioxidanţi preţioşi precum oleuropeină, hidroxitirozol şi squalen, care luptă împotriva radicalilor liberi şi potejează pielea de razele ultraviolete şi radiaţii.
Extractul din frunze de măslin a demonstrat şi el efecte importante de prevenire a degradării pielii în urma expunerii repetate la radiaţii solare UV.
Hidroxitirozolul conţinut de măsline este atât atât hidro- cât şi liposolubil. Din acest motiv, prezintă un potenţial uriaş pentru industria cosmetică, putând fi introdus pe viitor în emulsii şi creme atât grase, cât şi pe bază de apă.
Până atunci, însă, te poţi bucura de un ten cu aspect mai tânăr şi de un păr mai sănătos consumând zilnic măsline!
Despre autor:
Razvan s-a alaturat echipei
Secretele.com pentru a veni in sprijinul oamenilor cu informatii pretioase despre o viata sanatoasa.Pe Razvan il puteti gasi si pe
facebook sau
Google+.
