Un articol de Calin Petru Barbulescu
Acest articol se bazeaza pe cartea „Vernetzte Intelligenz” – Inteligenta in retea
Cercetatorii rusi au demonstrat faptul ca ADN-ul nostru poate fi reprogramat prin cuvinte si prin folosirea de anumite frecvente. Potrivit oamenilor de stiinta, doar 10% din ADN-ul nostru este folosit pentru producerea de proteine. Cercetatorii s-au concentrat in special asupra studierii acestui subgrup de ADN in tentativa de a revizui si reclasifica informatiile stiintifice cunoscute in prezent cu privire la functiile, proprietatile si caracteristicile sale.
90% din ADN-ul nostru este considerat a fi „ADN rezidual”. Stiu ca termenul folosit poate starni cu usurinta indignare, dar in cadrul acestui articol vom prelua si folosi si noi termenul ca atare.
In mod interesant, cu cativa ani in urma, experimentele efectuate de cercetatorii rusi din domeniul biofizicii si al biologiei moleculare au indicat ca 7 la suta din ADN-ul nostru detine un rol mult mai important, nefiind nici pe departe „dispensabil”. Conform noilor cercetari, ADN-ul uman actioneaza precum o retea de internet, numai ca la nivel biologic, si cu un grad de complexitate net superior retelei virtuale.
»
Acest articol se bazeaza pe cartea „Vernetzte Intelligenz” – Inteligenta in retea
Cercetatorii rusi au demonstrat faptul ca ADN-ul nostru poate fi reprogramat prin cuvinte si prin folosirea de anumite frecvente. Potrivit oamenilor de stiinta, doar 10% din ADN-ul nostru este folosit pentru producerea de proteine. Cercetatorii s-au concentrat in special asupra studierii acestui subgrup de ADN in tentativa de a revizui si reclasifica informatiile stiintifice cunoscute in prezent cu privire la functiile, proprietatile si caracteristicile sale.
90% din ADN-ul nostru este considerat a fi „ADN rezidual”. Stiu ca termenul folosit poate starni cu usurinta indignare, dar in cadrul acestui articol vom prelua si folosi si noi termenul ca atare.
In mod interesant, cu cativa ani in urma, experimentele efectuate de cercetatorii rusi din domeniul biofizicii si al biologiei moleculare au indicat ca 7 la suta din ADN-ul nostru detine un rol mult mai important, nefiind nici pe departe „dispensabil”. Conform noilor cercetari, ADN-ul uman actioneaza precum o retea de internet, numai ca la nivel biologic, si cu un grad de complexitate net superior retelei virtuale.
»